Poezii despre Iubire:

Printre sălcii te-am zărit
Ca pe-un izvor adumbrit;
Cu frunzele încovoiate
Peste apele-mi îngenuncheate.

E-o liniște, ca-n ziua cea din urmă,
Când contemplarea vieții în tăcere
E singura prezentă mângâiere.
Te poartă peste timpuri... și te curmă.

Și câte nu palpită-n nemișcare!
Un zâmbet dintr-un vis răscolitor,
Cuprins în necuprisul mut din dor
Pe fruntea încrețită a mirare...

Te-am regasit, iubire, vis pierdut,
Nu mai știam vâltoarea ta ce-nseamnă,
Parcă prea multe toamne au trecut,
Și-acum, farmecul tău încet mă cheamă...

Îți scriu de-aici iubitul meu, scrisoare
Cu iz de val și gust sărat, de mare,
Cu praf de scoici bătute pe-nserate
De cântul dorurilor mele toate.

Să nu mimați iubirea niciodată!
E-atâta nesfârșire-n ea, când este,
E-o infinită mare-învâltorată,
Ce-și poartă valuri uriașe peste

Iubite, ninge cu flori de argint,
se strecoară prin vene în suflet.
Cu primii zori,vin să te alint,
iarna rece să o transform în zâmbet.

Ah, prinț maur, privirea ta de jar
Toți munții Andaluziei adună
În apa ei sălbatică și brună,
Mustind a gelozii de mudejar!

Izvorul iubirii eterne
de Grigorie Roibu

O iubire curată îmi curăţă sufletul

Mugurii primăverilor în doi
de Grigorie Roibu

Păşesc cu tălpile goale în inima ta,