Autor:Octavian Cocoş
Adăugat de: Octavian
miercuri, 17 mai 2023
Erai mică și sfioasă Te pierdeai în ochii mei Și văzând ce mult mă vrei Te-am luat cu mine acasă. Ne-am iubit fără rețineri Și de lume am uitat. Cât a fost de minunat, Că eram frumoși și tineri! Și iubindu-te mereu Te-ai deschis precum o floare Gingașă, fermecătoare, C-al tău soare eram eu. Într-o lungă odisee Pân' la cer te-am ridicat Și de mână ne-am plimbat Străbătând Calea Lactee. * * * Tinerețea a apus. Am plecat de printre astre, Însă sufletele noastre Au rămas acolo sus.
vezi mai multe poezii de: Octavian
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Adina Speranta
Gerra Orivera
stomff
andreionthepoetry
blacks
bragagiu
Criticul Blind
Se poate afla dacă un copil este stangaci încă din primele luni de viață
tăcerea este un privilegiu de a-i asculta pe alţii Teodor Dume
”Poezia sa, în cea mai mare parte, deşi construită în note grave Cuvinte mari, abia atingându-se..., valery
Cultivare, cultură și împărtășire! Zidul de Mărgean, narcispurice
Scrierile poetului conțin informații atât despre motivele și Trilogia HISTORIARUM, nicu hăloiu
Cartea poate fi achiziționată de pe site: libris.ro Pelerin pe Calea Luminii - 101 sonete creștine, maria.filipoiu
Vă mulțumesc din suflet domnule Andrei Stomff, pentru minunata carte Zidul de Mărgean, Emilian Lican
vezi mai multe poezii de: Octavian
Detalii poezie:
Distribuie pe: