Ina M. - creaţii proprii

Mă copleşeşte ploaia iar,
Orice speranţă-i în zadar!
Nimic nu poate să mă facă
Această stare să îmi treacă!

Am îmbrăţişat copacul înflorit,
Iar faţa, cu grijă, de scoarţă am lipit
Şi degetele-ncet patale-au mângâiat
Ca să pătrundă-n mine frumosul ne-ntinat!

Copacu-nflorit în sufletul meu
Parfum răspândeşte în jur tot mereu
Şi simt cum fiecare floare-mireasă
Îşi scutură-ncet petale şi lasă

Îmi plouă cu gânduri
ce-mi curg printre rânduri,
căci zilele-mi trec
şi tot mai încerc

Aprilie, lună nebună,
Când e soare, când furtună!
Acum e multă lumină,
Păsări cântă în surdină

Da, ne cuprinde-o tristeţe când vedem
că ce-a fost nu mai este !
Viaţa merge-nainte şi noi lângă ea, după ea....
Unii-ncercăm pas alert în cuvinte

Am să-mi iau bilet doar dus
chiar de viaţa-i la apus
şi-am să urc în trenul care,
chiar de-s singură,nu doare

Azi m-au invitat la dans,
Prin fereastra larg deschisă,
Mii de fulgi ce s-au prins
Într-o horă cam încinsă.

De câte ori îţi vine-a spune
Cuvinte grele ce rănesc,
Gândeşte bine şi te pune
În pielea celui ce-l ochesc!

Nu mă aştept în veci tu să-nţelegi
În inima şi mintea mea că-i clocot!
Şi sentimente, gânduri tu n-alegi
Să le trăieşti cum fac eu într-un hohot