Georgebrancu - poeziile altor autori

Ascultă tu un cuvânt, ascultă ce bănuiesc
despre lucruri. Cât țin hotarele
ele ne-ncearcă, ne împresoară, ne iscodesc.
Suntem împrejmuiți de atotștiutoarele.

Piere în jocul luminilor
saltul de-amurg al delfinilor.

Valul acopere numele

Ce te miri că-n Cluj, prin soc și nuc,
mierla fluieră ca un haiduc?
Pune mierla-n glas și-n cânt ce știe.
Fost-a Clujul scaun de domnie.

Și anotimpuri, vânt de miazănoapte
sau vânt de sud de m-ar căuta,
pe-o treaptă m-ar găsi în preajma ta.
Și călători, iscoade de departe,

Cade din tărie luna
pe pământ sub chip de brumă.
Zvonul stins prin noapte rece
îl auzi, din moarte, mumă?

Ca-ntr-o legendă veche și uitată
în valea noastră s-a ivit o sfântă.
În preajma ei mereu văzduhul cântă.
Și umblă zvon că noaptea câteodată

Lucian Blaga e mut ca o lebădă.
În patria sa
zăpada făpturii ține loc de cuvânt.
Sufletul lui e în căutare,

Mă-ntorc de acum ca
albina spre stup,
cu harul subt aripi
cu-amurgul în trup.

Ființă tu - găsi-voi cândva cuvenitul
sunet de-argint, de foc, și ritul
unei rostiri egale
în veci arderii tale?

Arabida - țară ce are
de-a pururi un vânt dinspre mare -
îți văd iarăși morile nalte
cu aripi, tot alte și alte.