Poezii despre Diverse:

Degetele subţiri ale iubitei se joacă pe clapele pianului,
ea are o bucurie interioară şi surâde
ruptă de realitatea desuetă.

Lasă-mă să fiu așa cum sunt
nu-mi stăvili vreo încercare
Sunt adiere ce mă poartă-n timp
pe a neantului cărare

Ne vom trezi într-o zi singuri
cu surâsul tău lipsă din colţul gurii,
cu bucuria mea stopată la sursă
într-un timp greoi de străbătut cu paşi nesiguri şi mărunţi.

Plutesc, prin gând, ca-ntre vecii de apă:
Deasupra cerul gol şi legământul
De-a nu lăsa uitat aşezământul
Schimbat pe-un vis ce dă ca să înceapă;

Atuncea, când te aşteptam la poartă,
Ca într-un vis, cu sufletul la gură,
Zadarnic încercam clipita moartă,
Debalansată, să mi-o fac măsură.

Iubirea e ca fata ce sfioasă
În umbră știe pasul să-şi reţină,
Imperturbabilă, tendenţioasă,
Sub revărsarea nudă de lumină.

E-o linişte; o linişte precară,
Un vânt încarcerat între culise,
Un semn de veşnicie, vrând s-apară
Când ai să laşi ferestrele deschise.

Se lasă înserarea mai devreme
ca o întomnare pe sufletul neliniştit
în cicatricea timpului la care pietrele visează
cu pielea întinsă sub ape.

Şi dacă poţi strâmbă-te
spre rezervaţia de suflete

Costel Zăgan, DISTIHURI REBELE

Îmi este clipa rătăcită
în somn de lună adormită,
în cânt de greier din fuior
şi tors din caierul de dor.