Poezii despre Diverse:

Vântul șuiera întruna,
într-o oarecare seară,
norii sparți făceau ca luna
să apară și dispară.

Presupunând că talentul unui scriitor
ar veni nu numai din cât de jos,
ci și din cât de sus
reușește acesta să se coboare

Azi, cu căciula-n mână am ciocănit la Poartă
Şi-l rog pe Sfântul Petru să-mi fie mesager
Pentru neamul meu, cu amărâta-i soartă,
Să ceară sus, la Domnul, un strop de adevăr.

Oare aceste timbre
preapline de culoare:

"Primul sărut

"Pământul, după-atâtea și-atâtea-ncercări,
s-a întrecut pe sine-n a ne făuri…
Dar cam cât să se mai lase și el oare,
nonșalant, călcat de oameni în picioare?

Sonetul, ce este... o fi poezie?
Poetul gândeşte şi-ncepe a scrie.
Avem ca model, avem un sonet
O fi un... pastel, compus de poet?

Sonetul soseşte, soseşte discret
Omătul mai creşte şi cântă-n duiet.
Nămeţii se-adună prin munţii de piatră
E noapte cu lună căţeaua ne latră.

Filozofia-ndrăgostitului exclusivist:
"Exiști, iubito, deci exist!"

Dac-anumite gânduri
s-ar apropia impertinent de mult
de viteza luminii,
timpul l-ar putea încetini suficient

Din imensitatea lucrurilor care
pot fi suspectate de unicitate,
centrul totului, nu se arată oare
cel mai pasibil de ubicuitate?