Poezii despre Diverse:

De-aș avea la ceruri ușă
Să-i revăd pe-ai mei, ce-au fost
Căci de dor inima-i pusă
La chinuri cum n-au mai fost.

Nimic mai milostiv decât lauda Domnului
de teama greșelii devenită păcat
ce-mi scormone sufletul
cu sulițe de sticlă,

Da, privesc la altul și eșecul lui mă îmbărbătează
Da, nu-mi respect datoriile și sper nimic să nu se vază
Da, profit și manipulez
Da, rău pe altu vorbesc de mi-a greșit

Suflet, suflețelul meu
ce mi te-a dat Dumnezeu

eu sunt mic, tu ești prea mare

Scrie-mi gândul pe-o răscruce
cu o pană de lumină
izbucnită când se-nchină
cuiele înfipte-n cruce

Să mai ai tu rost poezie?

Să fi fost rostul tău lumea a schimba?
Sau ecouri pe timp călare să așezi

Se înnoptează, mâinile-i dau din coate
se agită prin aer, selectează gesturi
promit materializarea lor în fapte.

Each morning has found them
Shouting at the roof top
Beyond the mighty walls
Wardens of sacred sepulchers.

Trag clopotul
În catedrala sufletului meu
Dangătul său greu 
În sinapse-mi vuiește,

Early each morning
The blue dome above
Heavenly cathedral
Opens its stained-glass