Poezii despre Diverse:

Doar gândurile mai umblă pe-afară
Cu aripi de îngeri, de lacrimi udate,
În zborul înalt de suflete adunate
Spre poarta așteptării a lumii de ceară

O clipă...

Aș vrea să pot întoarce o clipă viața mea,
Și să colind pădurea ce-n taină mă chema,

Liniștea de sanctuare
gotice arcade-nșiră
nesfârșitelor culoare.
Printre carstice caverne,

Un caier de vânt - pe pământ -
cu suflet și-opinci ca de sfânt,

rotindu-se moale,-a suit

O poezie e un cânt al iubirii
Un vis, o speranţă, un dor
O taină a desăvârşirii
Talentului de creator.

Cu ce înflăcărare se cântă în Oaxaca**,
de parcă frumusețea se-ascunde-n flori de cactus,
în ape susurânde și-n pasărea de-nalturi,
foșnind păduri nahuatl - tâlcuitoare doruri!

Ne-nvăluie ape sărace în carte,
cu gânduri gonace aduse din larg,
Și sună carena c-un dangăt de moarte,
iar arca se-ndoaie sub propriul catarg.

Zorii mirosind a cetini își desfac căușul nopții și
în palma dimineții sângerează bob de aur.
Încolțește răsăritul în ținuturi de balaur!
Munții umbre își despică prin ponoare și zănoage,

Silueta ternă-a serii toropește geana fină
și sub zări împădurite se desparte de lumină;
Noaptea potopește lumea peste crestele pietroase;
Luna ban de-argint revarsă peste codri de poveste,

Un abur gros se răzima pe ape,
iar gârlițe pe iaz se-ncăibărau;
Balauri alinare-și căutau
printre ruine slute și vârtoape.