Calomnie - Menelaos Ludemis

Întocmai. Concluzia a fost clară:
„Era vorba de un accident de circulație”:
Și prin urmare… Nu sunt justificate
Strigătele zgomotoase ale plebei.
„Până când o să ne omoare?” etc.,etc.
Până când? E simplu,
Până când vor exista vehicole.

Doriți să scăpați pentru totdeauna
De acțiunea roților?
Înlocuiți-le cu căruțe
Sau – și mai bine – cu trăsuri,
Care erau atât de pitorești.
Desi ar fi de preferat
Nobilele patrupede,
Ca, de exemplu, măgărușul
Cu care a intrat călare în Ierusalim
Scumpul nostrum Iisus Cristos –
Și totuși l-au omorât.

Dar Presa
(Paranteză: Rețineți:
Această presă într-o zi
O să devină ștreang
Pentru gâtul nostru.)
Presa insistă că
Accidental a fost premeditate.
Crime „premeditate” însă nu există.
Prin urmare era omucidere.
Dar de unde ajung la o asemenea concluzie?
Pentru că, conducătorul cică
Era membru al sindicatului crimei.

Dar ce? O să interzicem acum
Și… sindicalismul?
Bună și asta, zău!
Bine că a intervenit justiția supremă
Care, după cum știm cu toții –
Funcționează în mod indiscutabil
Și a pus punctul pe i.
(A dat și o lecție presei.)
„Domnilor! După cum s-a dovedit,
Greșeala n-a fost a conducătorului
Era a… autovicolului!”
Asta mai zicem și noi!...


Versiune românească de Menelaos Ludemis

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Menelaos Ludemis



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.