Adina Speranta - poeziile altor autori

I-a fost dat acestei vetre de sfinţenii
să rodească pâine, vinuri de rubin,
blănuri pentru limba vânătă a iernii
şi din giuvaieruri tot cîte puţin,

Într-o măiastră, dis-diminecioară,
a fost dus în faţa gurilor de foc.
Ochii lui, ca nişte pui semeţi de vultur,
fură puşi de-o cârpă neagră sub obroc.

Turnul Babel Redivivus: peste tot sunt corcituri
Doar ţigani, evrei şi unguri de cu zori şi până seara
Ei fac Legea, ei ne scuipă cu spurcatele lor guri –
Totuşi, unde sunt românii cînd li se distruge ţara?

lui v înnopteanu nu-i place filozoful j paul sartre,
zice că e prea multă doxologie în el, prea multe
gerunzii cu liniuță, v înnopteanu preferă să asculte
cum pisicâinele lui face măr. (tră-

Și eu am umblat odată cu o amintire
în mâini, strângând-o atent, să nu-mi scape.
(îmi alunecase odată – și se rostogolise de-a dura
pe jos. am șters-o frumos, cu mâneca hainei

însă pentru sunetele de afară străin, închis
într-o lume unde nu mai pătrund
cu ecourile lor luminile lumii de afară și își închid
contururile de muzică pe care orice înscris

v innopteanu se plimba de mână cu un animal ciudat-
e un pisi câine, care pe câmpul heraldic
se exprima prin laba ridicată spre cerul baltic
și prin gestul cozii înălțate într-un întortocheat

aş vrea să ies la plimbare, şi ea, răsturnată adânc
în fotoliul de unde priveşte, prin neştiutoarea fereastră,
chipurile, în vremea din faţa ei, să mă urmărească
trecând, pe străzi bântuite de ploaie. şi cu ochiul stâng

As vrea să mă aşez pe marginea trotuarului,
să aştept să se facă noapte la capătul străzii – singurătatea
mea de acuma mai are
ceva la fel cu cea din copilărie,

nu trebuie să povesteşti în poezie – am citit
un sfat către un tânăr poet – deci să nu povestesc
cum, foarte devreme, ea se scula dimineaţa, şi aşezându-se pe pat
aştepta să i se liniştească respiraţia, cu faţa în mâini –