Vite la cursuri de artă - Charles Bukowski

Vite la cursuri de artă


vremea bună
e ca
o femeie bună –
n-ai parte prea des de ea,
iar când ai,
nu ține mult
timp.
bărbatul e
mai stabil:
dacă-i rău,
sunt șanse mari
ca el să rămână astfel;
dacă-i bun,
ar putea sau nu s-o mai târâie astfel
o perioadă;

dar o femeie
este schimbată
de
copii
vârstă
dietă
conversații
sex
lună
vreme noroasă
sau însorită
sau de răstimpurile de bunăstare.

o femeie pentru supraviețuire
trebuie întreținută cu dragoste,
dar un bărbat poate deveni
mai puternic
atunci când este dușmănit și prigonit.

în seara asta beau la Barul lui Spengler
și-mi amintesc de vitele
pe care le pictam odinioară la Cursurile de Artă;
arătau bine,
arătau mai bine decât orice văd
aici. beau la Barul lui Spengler...
întrebându-mă pe cine să iubesc și pe cine
să urăsc, acum când regulile au dispărut:
iubesc și urăsc doar
pe cel care sunt eu –
ceilalți stau în fața mea
ca o portocală căzută de pe masă
care se tot rostogolește; iar eu trebuie să
decid:

mă sinucid sau
mă îndrăgostesc de mine însumi?
care-i trădarea?
de unde vine
informația?

cărțile, ca sticla spartă,
nu-s bune nici măcar să te ștergi la fund cu ele –
și totuși, vezi, cum se face
tot mai întuneric?
(stăm aici, bem și
ne dăm atotștiutori.)

cumpărați vaca dotată cu cele mai mari
țâțe,
cumpărați vaca dotată cu cele mai mari
crupe.
prezentați armele.

barmanul îmi împinge o halbă de bere,
aceasta alunecă de-a lungul tejghelei
ca un sprinter la Jocurile Olimpice,
și o pereche de clești – care-s mâna mea –
opresc,
ridică
urina aurie a ispitei surde;
beau și
stau acolo;

nu-i o vreme prea bună pentru vite,
dar pensula mea e gata
să înceapă o relație
cu ochii verzi ai firelor de iarbă;

tristețea mă copleșește,
dau peste cap toată halba,
comand imediat
o cinzeacă de tărie
ca să-mi recapăt curajul și dorința
de a merge
mai departe.


Charles Bukowski



Trad.Petru Dimofte

Adăugat de: Mierla

vezi mai multe poezii de: Charles Bukowski