Cuțit damnat - Vasko Popa

Gol și viu un cuțit
Zace în mijlocul căii lactee.

Cum se mai zvârcolește
în praful stelar!
Nu cumva-i e sete de sânge?

Cum mai saltă!
Nu cumva nevinovata lui umbră
vrea să și-o-njunghie?

Și cum mai străfulgeră din tăișuri,
străfulgeră-n toate direcțiile.
Nu cumva face semne cuiva?

Îl ocolesc convoaiele de stele
și lasă-un gol în jurul lui,
de forma unei inimi.

Unde-i faimoasa mână ce
l-a azvârlit aici,
din nou să-l ocrotească?



Traducere Nichita Stănescu
Vasko Popa – Cele mai frumoase poezii – Ed. Tineretului

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Vasko Popa



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.