TRISTIA

Autor:Adrian Zăinescu


Adăugat de: teodor

luni, 09 februarie 2026

Ce tristețe pe Ovidius,
exilat între barbari,
pe malul apei căreia ai lui
îi dăduseră numele
de marea cea primitoare
și ce bucurie pe mine
când o văd măcar
câteva zile pe an,
torcându-mi la picioare
și gudurându-se, val cu val,
ca un motan somnoros.

Ce bucuros ar fi fost el
dacă Augustus
l-ar fi chemat la Roma,
departe de Pont,
și ce trist eu
când pregătesc
bagajul de plecare,
privind pentru ultima oară
marea
pe care nu știu ce neinspirat
a numit-o neagră,
când ea mă privește acum
cu ochi de-un verde turcoaz
și lăcrimați de rămas bun.


vezi mai multe poezii de: teodor


Detalii poezie:

  • »» Tema poeziei: Vara
  • »» Poezie de debut? nu
  • »» A mai fost postată pe acest site? nu
  • »» A mai fost postată pe alte site-uri? nu
  • »» Vrei să fie analizată critic? nu


Distribuie pe:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.