Odată, știam un cântec frumos,
- E adevărat, crede-mă -
Era numai de păsări,
Și le-am ținut într-un coș;
Când am deschis portița,
Ceruri! Toate au zburat.
Am strigat: „Întoarceți-vă, gânduri mici!”
Dar ele doar au râs.
Au zburat mai departe
Până când au fost ca nisipul
Aruncat între mine și cer.
Distribuie: