sisif - Ara Alexandru Șișmanian

e o întrebare dacă în curînd va mai fi posibil –
să fii om pe planeta aceasta –
şi cu ce preţ – cu ce sisifică trudă •
buzele de avis ale porţii •
poarta e chip –
poarta e un chip plin de privirea atît de străină lumii •
poarta e ochiul orb •
zdrenţele imposturii... –
şi pomul ascuns în poem •
da, de cîtă recunoaştere este oare nevoie –
ca să dispară lumea – acest loc al alienării absurde... •
fir de abis se-nalţă rugăciunea prin noaptea sacră •
ea se evaporă de pe buze –
de parcă misterioase cuvintele –
ar privi •
urcă clipele – mici păsări de lumină –
fire de ciudat labirint zburător •
bătrînul zbor cu timp de labirint –
cuvîntă – iar aripile îngerilor uitaţi –
sînt umbre avisale de cuvinte •
melancolic coboară sisif –
pe străinele pante –
acum că bolovanul s-a înălţat –
strălucind la cer •

Adăugat de: Lucia Eniu

vezi mai multe poezii de: Ara Alexandru Șișmanian



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.