Seara Întrupată în Iubire

marți, 11 februarie 2025

Seara Întrupată în Iubire

Era seară cu lumini căzute pe gânduri,
Părul îți era trecut pe după ureche,
Muzica fără cuvinte așezată pe rânduri,
Îngâna iubirea ta dulce, străveche.

Era seara cu sclipiri aprinse in priviri,
Chipul îți lumina după mângâiere,
Ritmul inimii tale inima când respiri,
Dansa pe palma mea a refugiere.

Era seară cu trupul tău pe piciorul meu,
Spatele îți era lipit de șoapte visate,
Cuibărită, stătea cum o făcea mereu;
Secretul ce ne leagă nu se dezbate.

Era seară cu liniște în pieptul tău lin,
Umerii goi i-am cuprins deodată,
Pierdută în iubire cu un tremur fin,
Doreai iubirea deplină și toată.

Era seară cu ore ce treceau prea ușor,
Buzele tale nășteau sărutul în doi,
Adorai să te iubesc, să mă desfășor,
Răspundeai atingerii și apoi…

Seara nu a mai fost, eram doar noi doi,
Trupurile se atingeau în cuvinte alese,
Te mișcau precum seva o face în toi,
Iubeai cufundată în vinuri ascunse.

Timpul s-a oprit în povestea născută,
Inima se regăsea-n amintiri și vise,
Sărutul nu mai fusese o necunoscută,
Croiam simțiri pe cale de a fi descrise.

© Cosmisian, Timișoara 5 februarie 2025

Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.