Plutești spre umbre-ascunse în abisuri - Aleksandr Blok

Plutești spre umbre-ascunse în abisuri
Și sumbrele încet la Tine vin.
Te lași îmbrățișată doar de visuri,
De-azurul care nouă ni-i străin.

În fața Ta lucesc nemărginite
Păduri și munți, câmpii și țări, și mări.
În zbor se cheamă păsări ostenite,
Răsarea ceața-n limpezile zări.

Și-aicea, jos, în praf și umilință,
O clipă intuindu-ți chipul doar,
Un rob al Tău, o palidă ființă
Îți cântă nemurirea plin de har.

N-ai să-l zărești în gloata pământie,
În dar măcar un zâmbet nu-i vei da,
Când el și-avântă gândul din sclavie,
O clipă doar, spre nemurirea Ta.

3 iulie 1901

Traducerea Emil Iordache.
Volumul ''Versuri despre Preafrumoasa Doamnă''

Adăugat de: ALapis

vezi mai multe poezii de: Aleksandr Blok



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.