Bulgări ard în rădăcini de pom,
Lumânări verzi se topesc,
Sânii se-aprind ca doi cărbuni;
Ochi albaștri mă gândesc,
Gânduri dirijează-o visare,
Sare și mare,
Apă și lună roșie
Îngerii își scot aripile aurii
Valuri de umbre și nisip mărunt,
Case de aer și flori de pământ,
Buze, buze de albină
Montană ceară de lumină,
Și din nou ochii, buzele, sânii,
Sânii și clopote vrăjite,
Struguri și tâmple,
Mâini și dorințe,
Rugi și raze de lună
Mișună noaptea cu coadă de șarpe.
vezi mai multe poezii de: Caraban Bogdana
Detalii poezie:
Distribuie pe: