Sonetul XVII - Pablo Neruda

Nu te iubesc ca și cum ai fi trandafir de sare, ori topaz,
sau săgeata de garoafe pe care o zvârle focul.
Te iubesc așa cum se iubesc anumite lucruri tainice,
în ascuns, între umbră și suflet.

Te iubesc precum planta ce nu înflorește niciodată,
dar poartă în sine lumina florilor ascunse;
datorită iubirii tale, un parfum dens,
născut din pământ, trăiește tainic în trupul meu.

Te iubesc fără să știu cum, ori când, ori de unde.
Te iubesc direct, fără complicații sau mândrie;
te iubesc astfel pentru că nu cunosc altă cale

decât aceasta: unde nu exist eu, nici tu,
atât de aproape încât mâna ta pe pieptul meu e mâna mea,
atât de aproape încât ochii tăi se închid când adorm.

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Pablo Neruda



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.