Prea multă strălucire - Nina Cassian

Iar am visat un câine foarte mare
încolăcindu-mă cu trupul lui
care-și schimbase culoarea
din galbenă în neagră;
era un câine foarte lung și suplu
care, la coadă, mai avea un cap,
un cap de cal.
Și-a mai venit și omul acela îmbrăcat
în lanțuri,
care m-a îmbrățișat cu mâinile la spate,
care m-a sărutat cu gura închisă,
care cu fruntea a făcut asupră-mi semnul crucii.

De-aș fi o asimptotă
ar însemna că se apropie sfârșitul.
Prea multă strălucire?
Doar de m-aș reflecta în ea
reîntorcându-mă apoi la umbră,
aș mai putea să reîncep un mers
spre alți câini lungi,
spre alți bărbați în lanțuri.

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Nina Cassian



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.