Era un bot mare de cal
și Doamne, ce dinți mari avea.
Căderi de meteoriți în aval
dantura lui albă era.
El botul cel mare și lung
ah, Doamne, cum și-l înclină
și dinții cei albi, nibelung,
Doamne, un cal nibelung
cred că era.
Și totuși nu-s iarbă, nu, nu.
Nicicând n-am fost mai iarbă, ah, Doamne ...
Și totuși ce bot nesfârșit arată.
ce cal nibelung îmi părea,
că vrea să mă pască, ah, Doamne.
Distribuie: