Pentru libertate - Miguel Hernández

Pentru libertate sângerez, lupt, trăiesc.
Pentru libertate, ochii și mâinile mele,
ca un copac carnal, generos și captiv,
le dau chirurgilor.
Pentru libertate simt mai multe inimi
ce mi se nisipește în piept: venele îmi fac spumă,
si intru in spitale, si intru in bumbac
ca la crini.
Pentru libertate mă detașez cu gloanțe
dintre cei care i-au rostogolit statuia prin noroi.
Și mă eliberez din picioare, din brațe,
de casa mea, de tot.
Pentru că acolo unde răsare niște prize goale,
ea va pune două pietre de aspect viitor
și va face să crească brațe noi și picioare noi
în carnea tăiată.
Vor încolți seva înaripată fără toamnă
relicve ale trupului meu pe care le pierd în fiecare rană.
Pentru că sunt ca copacul doborât, ce vlăstar:
pentru ca mai am viata.

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Miguel Hernández



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.