Cândva, cândva, măiastră-nchipuire - Marina Ţvetaeva

* * *

Cândva, cândva, măiastră-nchipuire
Fi-voi pentru tine doar o amintire

Şi se va şterge tristul meu contur
Din amintirea ta cu ochi de-azur.

Îmi vei uita profilul de barbară
Şi fruntea-n fum albastru de ţigară,

Şi veşnicul meu râs cu stropi ce mint
Şi ploaia de inele de argint.

Pe mâna mea, mansarda-ntunecoasă,
Dezordinea divină de pe masă,

În veacu-nălţător şi fără milă
Când mică tu erai, iar eu - copilă.


Poezii (noiembrie 1919),
traducere de Ion Covaci

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Marina Ţvetaeva



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.