Unde un cântec este - Lucian Blaga

Un zeu de cântă, cum se-ntâmplă câteodat',
n-atinge doar cu degetele-o liră.
El își destramă-n vânt ființa toată.
Rând pe rând sub crug albastru se resfiră.

Nemaiavând figura, și nici umbră-chip,
o adiere numai, și pierind
aproape ca mireasma floarei, vraje-vânt
el trece peste coardele de-argint.

Unde un cântec este, e și pierdere,
zeiască, dulce pierdere de sine.

Dar cel ce-ascultă dobândește viu contur,
în armoniile treptat depline
un templu, un menhir sau crin devine.

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Lucian Blaga



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.