Vacanță - Ion Caraion

Amintiri țăndărite. Krieg und Kraft.
Începi, din plictiseală, să numeri.
El îi așază sânii pe raft
iar destinul pe umeri –
și răsfoiește câteva pagini. Raftul se rupe.
Aproape e departe
Un fluviu de frunze prin vitrine.
Parcă nimic nu mai face parte din mine.
Cele două cupe
ale sânilor semănând în Coșmar cu Hirohito...
Bolnavii zac în paturi citind aceeași carte
pe care au mai citit-o.

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Ion Caraion



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.