Posomorârea drumurilor - Ion Caraion

Intercalate seri de pură nepăsare.
Aplecat spre mine ca lumina lunii,
nevăzuți – în preajmă îmi zburau colunii
nopții de sub mare.
De după câte un bot de deal strâmb,
răsăreau satele.
Oamenii și bucatele
s-au întors de pe câmp.

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Ion Caraion



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.