Păsări vechi - Ion Caraion

Îndrăgostit de streașina sa, gândul călcase brutal
prin aerul gras
ca poezia unei zeme de pește pe plaiurile Dunării.
Văzduhul poartă în mână obrazul soartei
și miroase-a cotoare de cucuruz.
Rostogolit ca un cartof la picioarele munților,
satul,
venea câteodată cu căruțele pe-aici.
O fi ascuns ouă de dropii
prin păianjenii rochiei, câmpia.

Domol,
toamna scutură păsări vechi pe miriște
și lumina ia la fereastră
culoarea ciorbei de burtă.

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Ion Caraion



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.