Hotel - Ion Caraion

Femeia cu buze de lemn putred
aiurând că-alăptează pe Hristos,
strânge în brațe sacii de bucătărie
și-și înțeapă sânii cu ace de os.

Noaptea doarme în baie cu capul pe prag,
dar bolborosește pe-ntuneric:
mi-erai drag… mi-erai drag…
și din gură îi curge un sânge veneric.

Călătorii veniți des în oraș,
ca să râdă, îi azvârl câte-o cârpă din coș;
ea o ia, nu zice nimic, și se-nchină
la degetul ieșit printr-un vârf de galoș.

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Ion Caraion



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.