tot corpul mi-era acoperit ca o apă
de roțile nevăzutei trăsuri aeriene
ei locuiesc în stridii și noapte
au mâna putredă
și-au fost de cenușă
au fost cărturari
colecționau fluturi
trezeau aventura într-un poem imaginar
și s-au mulțumit cu umbra
in memoriam
sacrifici un măceș ori o midie
sau pleci în cruciadă fără să-mi spui
să te facă dumnezeu sau dracul o roată un cui o bubă
la urechea absurdului
și să vorbești singur până-i amuți!
tot corpul mi-era acoperit ca o apă
tot corpul mi-era un vas cu bile
pe-acoperiș la Enoh, prima cetate…
iată intră conflictele mele pe ferestre
iată – e invers
și singurătate adie
a stridii și-a noapte
a putred și-a vid
ei locuiau pe strada bibliotecii
și erau cărturari
și-au avut o noapte năprasnică
Distribuie: