Foarte noapte - Ion Caraion

Rănit între nori
soarele
își pune muntele
pe umeri ca o pleoapă

Mi-aduc aminte trotuarele
doar…

femeie apă

Unde le
sunt urmele ochilor? N-apar
nicăieri…

Adevărat
Înnoptam uneori
într-un oraș pe care l-am uitat

Îmi era foarte noapte…

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Ion Caraion



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.