Fără urmă - Ion Caraion

eu-s aerul prin care trecuse
inima ta ca o casă fără ferestre
expulsie extranee luxură
de creolină poduri și tortură
orchestre
de umbră și limpiditate
eu sunt profetul debandadei
plecate fără urmă plecate
prea optimist și prea absent
să fi putut înființa un limbaj
să fi putut amâna un moment
acel tangaj

acele drumuri de trecere frântă
acea bizară morișcă de fuse

inima ta nu mai cântă
răspunde nimeni buze

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Ion Caraion



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.