Cine știe unde-ai fost în acea noapte - Ion Caraion

Cine știe unde-ai fost în acea noapte
La care prispă La care munte
La ce rege
Ori cu cine-ai vorbit Ori ce vechi noime, ce taine mărunte
v-ați încredințat unul altuia, ce legăminte
O! timpul n-are timp să rabde.
Care zăbavă nu minte?
Care așteptare nu-nșeală?
Viața-i o magazie când plină, când goală –
prin care se vorbește și nu se-nțelege
nimic. Un ornic bizar.
Care apoi și iar
nu-i încă și dacă?
Se-apleacă Se ridică Se-apleacă
pletele salciei. Vedenii. S-au depărtat.

Strigoi și fantome din nu știu ce leat
betegi, betege,
fără pace, fără soartă, fără tâmple
Unii își vâră Altele și-au scos
Bobii din lingură...
Brațele din umeri... Din broasca ușilor, cheia...

Totul s-a întâmplat cum trebuia să se-ntâmple

Petele n-au față și dos

Vedeniile n-au vine

Cine știe unde-i fi fost în noaptea aceea
și cu cine

Noaptea ca un gong pentru totdeauna stricat

Eu însă eram singură
și te-am așteptat

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Ion Caraion



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.