Flavius - creaţii proprii
- Învierea
Cuvintele dor răstignite pe trup,
semnifcaţia lor plânge-n durere divină
alunecă printre degete pe cruce
curge odată cu sângele pe lângă piroane.
- Travestire
Albul nins
se-ntoarce la matcă.
Izvoare de cer
năpârlesc.
- Universul albastru
Au plecat chiriaşii din mine
preţul era prea mare pentru inima lor
şi a celor fără inimă.
Nu am suferit deloc,
- Împătimit de minuni
Noaptea se sfârşise la poalele pădurii
dezbinată de temeri,
cu o clipă mai devreme a văzut o lumină pe coama dealului,
nimic nu poate s-o stăvilească,
- Paparudele
Toate stelele o să capete abajururi de noapte
ca nişte umbrele verzi, de ploaie,
în zilele verii cu arşiţă
purtate de paparude înfăşurate de plante.
- Irizări strălucitoare şi reci
Doar moartea are culoarea tristeţii metalului
ce taie ierburi şi oameni,
rămâne lutul umed în care crapă coaja seminţelor,
verdele mugur de cearcăn stelar absoarbe lumina.
- Izvor denisipat
Să rupem din trup tot ce-i de prisos,
mai ales minciuna din oase,
unghiile să devină luminos alungite,
un ochi de pisică
- Carnavalul
În limba în care se înţeleg
totul se desfăşoară într-un carnaval
cu multă mişcare alegorică şi colorată,
de nimeni nu poate fi neobservat
- Lebădă de argint
Chiar dacă primăvara păşeşte pe vârful picioarelor,
tot i-am simţit aburul viu
în ciripitul duelat al păsărilor,
florile-n grădini scutură mirosuri,
- Cititor de semne şi alte însemne
Aşa cum devreme ziua dă semne bune ori rele
de tu o să le vezi,
iubirea va pune pe ochi şi pe obraz,
bucuria ori tristeţea venită din interior.

Distribuie acest autor: