La îndoială - Eugenio Montale

Țineam un discurs
„Prietenilor Cacaniei”
pe tema „Viața e verosimilă?”
când mi-am amintit
că sunt cu totul agnostic,
iubire și ură în părți egale și nesigur
rezultatul, în doze alternate.
Apoi m-am gândit că erau de ajuns
cinci minute
două și jumătate tezei
tot atâtea antitezei
și acesta era singurul omagiu
posibil unui om fără calități.
Am vorbit exact treizeci și cinci de secunde.
Și când am spus
că da și nu își schimbă bărbile
urlete și fluierături întrerupseră discursul
și mă trezii. A fost visul cel mai laconic
al vieții mele, poate singurul nelipsit
„de calități”.

Traducere Marian Papahagi

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Eugenio Montale



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.