- Acasă
- George Coşbuc
- Dragoste învrăjbită
I
Fata sta la poarta, ma-sa la prilaz
Nu stiu ce-avea fata, ca-i era necaz
Si umbla de colo pâna colo beata.
O vedea si ma-sa ca e suparata
Si ca-i joaca-n lacrami ochii arsi de foc,
O vedea prin casa ca se-nvârte-n loc;
Prinde-n mâini un lucru numai ca sa-l prinda,
Iese-n tinda, intra, iarasi iese-n tinda
Si framânta casa cu nimic, asa.
Ieri, cât a fost ziua, nu s-astâmpara
Nici cât bati în palme, si-alerga silhuie,
O trudea vreo taina si-ar fi vrut s-o spuie
Si de multa truda, n-a vorbit deloc.
S-a culcat în urma suparata foc
Si prin somn întruna a vorbit cu soapte.
Asta-dimineata s-a sculat de noapte
Si-a tors doua fuse pâna s-au sculat
Ceialalti ai casei. Si-avea plânsa fata.
N-a vrut sa manânce. Toata dimineata
N-a vorbit nici doua, iar când a-nceput
Ma-sa cu ocara, fata s-a facut
Alba si-apoi verde si-a izbit din mâna
Fusul plin si furca si-a umplut de lâna
Lavitele vetrei. Bine, fa, dar ce-i?
A luat în urma cusatura ei
Cea cu flori camasa, soare de frumoasa
Si s-a dus în pragul tindei, ca sa coasa.
Dup-un ceas de vreme, mama-sa venind
Nu stiu ce sa-i spuie, s-a crucit privind
Cusatura fetei: Nu vezi ca se pierde?
Unde-ar fi cu galben, ai cusut cu verde;
Crucile pe umar nu le-ai dus în sir.
Numara, Simino, numara pe fir;
Trei le treci si doua le desparti deoparte,
Ca sa iasa forma scrisa ca la carte.
Florile altitei, tu le spânzuri sus,
Rosul de pe margini uite cum l-ai pus!
Si-ai cusut cu negrul fluturii pe coate!…
A vazut Simina gresurile toate
Si-a început sa taie cusatura-n rând.
Se uita la pânza! dar nebunu-i gând
Alerga departe, numai foc si para.
Când se-ntoarse-n urma mama-sa de-afara
Si-a pus mâna-n solduri si-a privit-o drept:
Ai stricat, Simino, ce-ai cusut la piept!
Ce-a fost bun: pai, uite mânecile-s rele!
Ce-ai facut? Stai beata si te uiti la ele!
Ea prinzându-si toate sculele-ntr-un loc
Le-azvârli deoparte: Da-le, mama, -n foc!
II
Avea biata fata ca de ce sa-si poarte
Sâmbetele însasi. Zi, ca si la moarte
S-a gândit Simina, dar la asta nu.
Ma-sa e de vina! Ma-sa-i zise: Du
Câteva si Linei, ca si ea-ti aduce!
Lina! Parca fetei îi venea s-apuce
Si de gât s-o strânga pâna va muri
Lina, ca din dânsa doar le rasari
Cearta cu Lisandru! Lina-i vinovata!
Ieri, de la chindie, si-astazi ziua toata
S-a izbit cu gândul, tot pe gânduri stând,
Parca e cu farmec! Tot acelasi gând,
Parca-i sta Lisandru prapur înainte!
Se muncea Simina sa-si aduc-aminte
Când s-au prins la cearta, pentru ce si cum?
Ce-a zis el? Si dânsa ce-a raspuns, si-n drum
Cine-a fost s-auda? El a zis: Ei lasa,
Pentru-atâta lucru nu fi mânioasa!
Dac-am zis-o, iarta, n-am sa ti-o mai zic.
Ea s-a-ntors grabita, n-a raspuns nimic
Si-a plecat. Lisandru într-un suflet vine:
Nu te las, Simino, vreau sa mor mai bine!
Nu te las acasa! Stai, ca faci pacat!
Uite, da-mi o palma si sa fiu iertat!
El a hartuit-o, n-a lasat-o-n pace
Si-o silea sa râda. Hoata se preface!
Ea smucindu-si însa grabnic bratul drept
L-a lovit cu pumnul mânioasa-n piept
Ca s-o lase-n pace! Si-a plecat, nebuna!
Asta-i ce o doare, asta numai una:
L-a lovit! Lisandru, ca trasnit, cum sta,
A privit în urma-i si-a strigat asa:
Nu te cunoscusem, fa, mai dinainte!
Dar asa ti-e portul? Bine, tine minte:
De pe mine-ti creasca iarba verde-n prag.
Rau e si Lisandru. Daca-l are drag
Într-atâta fata si el stie bine,
Cum îl rabda locul, Doamne, cum îi vine
Suflet sa mai umble zile suparat
Pentru-o vorba numai? El e om barbat,
N-o sa-si prinda doara mintea c-o femeie
Pentru ce s-aprinde? pentru ce sa ieie
De bani buni prostia oricarei femei?
Vezi, a lui e vina! Nu e vina ei,
A voit sa-si bata joc de ea, s-o strânga
Cu tâtâna usii si-i venea sa plânga
De necaz! Sarmana, ea s-a încrezut
Si-acum el în urma vezi ce i-a facut:
I-a spus verde-n fata ca-i mai place Lina!
Ea-l iubeste, biata, cum iubesti lumina
Ochilor, si toate-toate i le-a dat
Si-acum el o poarta gurilor prin sat,
O-ngloteste-n vorbe ca pe-o vinovata
Tuturor le spune, ca Simina-i fata
Mai asa si-altminteri, toti stiu de la el
Ca pe-un brat Simina are un negel:
Vezi cum vine, Doamne, peste om napastea?…
Toata ziua fata s-a gândit la astea
Si din toate una mai mult rasarea:
Si-a batut Lisandru joc numai de ea.
Si gemea Simina, foc acum pe dânsul,
Si strângea din gura sa-si înghita plânsul.
III
A venit Joiana. Fata si-a luat
Donita, sa mulga. Era bine seara.
Cald batea prin frunze vânt de primavara.
Fratele Siminei, Nicu, tremurând,
Sta-n camasa-i lunga de copil, tinând
Lumânarea-n preajma donitei. Deodata
El clateste ceara si-ngânând arata
Pe pamânt cu mâna: Uite ce-ai facut.
Si târziu la urma urmei a vazut
Fata ca de lapte donita e goala:
Mult pe jos mulsese, si-alta parte-n poala
Nicu e de vina! Nu mai vad defel!
Si-l izbi deoparte, si-a lovit în el.
Si plângând copilul si-a catat cararea.
Ea luând din mâna-i volnic lumânarea
O lipi de-o piatra ca sa mulga iar.
Nu mai era lapte si mulgea-n zadar
Ugerul. Iar vaca poate niciodata
N-a mai fost ca astazi neastâmparata
Si-a-ncetat Simina, ca s-a ostenit.
Când era prin tinda, ea si-a amintit
C-a lasat aprinsa alba lumânare.
D-apoi ce? Atâta paguba mai mare!
Si-i sari deodata gândul la vitel:
N-a lasat în uger lapte pentru el
Si-l auzi, sarmanul, cât de jalnic muge:
Ei, dar ce-i o noapte! Mâine-n zori va suge!
Si-a naltat din umeri. Iac-asa!… Ce-i pasa!
A intrat aprinsa si grabita-n casa,
Donita punând-o dupa usa-n cui.
Ma-sa sta crucita. Pai acol-o pui?
Vino si strecoara laptele odata!
Ea prinzându-si grabnic vasul, i-l arata
Ma-sei si-l izbeste: Ce sa mai strecor?
Si rastit se-ntoarse fata-ntr-un picior.
Si s-a-ntors si ma-sa negraind de teama,
Nu cumva sa bage omul ei de seama,
Ce ispravi îi face fata, c-apoi joc!
Si s-au pus la cina. Fata sta la foc
Si când zise ma-sa: Haida, fa, la cina!
Nu manânc! raspunse si iesi-n gradina.
IV
Se-nserase bine. Turmele trecând
Zânganeau vrun clopot, si veneau pe rând
De la câmp. Amurgul înnegrise zarea.
S-auzea-n departe tremurat cântarea
Buciumului jalnic, ca un psalm în vânt.
Si plângea Simina si privea-n pamânt
Si-si vedea viata toata pustiita
Dintr-o vorba numai! Se simtea slabita
Ca d-un veac de boala. Toate-acum s-au dus!
Si din ce? Simina n-avea chip de spus.
Ieri, de catre seara, a plecat Simina
Ca sa duc-o mustra de cusut la Lina,
Prietena ei, poate cea mai buna-n sat
Ma-sa-n târg fusese ieri si-a cumparat
Mere; si Simina a luat trei mere
Sa le duca Linei. Si Lisandru-i cere,
Întâlnind-o-n strada, marul cel tinut
Pentru el! Ea-l dete însa necerut:
De pe piept camasa vesel ea-si desface,
Singur el s-aleaga marul care-i place.
Dar daca iau doua? Bine, daca vrei,
Îmi ajunge unul! Dar daca iau trei?
Si Simina râde: Mi le iei pe toate!
Daca-ti place, ia-le! Tu te superi, poate?
Nu, Lisandre; uite, as fi vrut, asa,
Sa dau Linei unul. Lasa, ca-i voi da
Alta data; Lina n-are doar sa piara!
Daca-i pentru asta, fac eu asta-seara
Sa-ntâlnesc pe Lina, sa-i dau marul, vrei?
Eu ti le dau tie, nu i le dau ei.
Bine, îi dau marul, spui ca-i de la mine,
Si-asa mi-e mai draga Lina decât tine.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
V
Ea statea pe lait sub cires. Cu ea
A venit si Turcu. Linistit sedea
Câinele de-alaturi si-si privea stapâna.
Bratul stâng naltându-l, ea-si aduse mâna
Pâna peste-obrajii rumeni si învolti,
Iar cu mâna dreapta, apucând de colt
Mâneca ei stânga, îsi stergea plânsoarea.
Se pornise vântul prin cires, si floarea
A-nceput sa ninga sisaind domol,
Si cadea pe pieptul si pe bratul gol
Al Siminii, stându-i alba-n poala rochii.
Doua-trei flori poate au ajuns în ochii
Câinelui, si-n urma câinele-a-nceput
Mârâind sa miste capul. A tacut
Câteva clipite si-a-nceput mai tare.
Fata, tresarita, se mira ce are
Câinele, si blânda ea l-a mulcomit.
N-auzea nimica. Vântul a clatit
Ramura pe care sta vro pasarica
Si dormea, si biata s-a zbatut de frica,
Si-acel zgomot dase cânelui prepus.
Ce-ntuneric! Fata s-a izbit în sus,
Si simtea ca-i arde capul tot, ca focul,
Si de-amar navalnic n-o mai tine locul.
Prea sunt eu nebuna! Si pe când zicea
S-a naltat cu totul, hotarât avea
Gândul sa se duca linistit în casa.
Dar simtea o mâna grea cum îi apasa
Pieptul si-o sugruma, si o tine drept.
Ce sa fac în casa? Dar aici ce-astept?
Si-i venea sa tipe ca dintr-o padure
Si-i venea sa urle ca din foc, sa-njure,
Si-i venea sa plece, noaptea cum era,
La Lisandru-acasa. Ce e de-ar pleca?
L-ar gasi prin curte, l-ar gasi la cina,
L-ar ruga, spunându-i ca el nu-i de vina
Si plângând i-ar zice: Nu fi suparat,
Bate-ma, Lisandre, ca nu faci pacat!
El e bun ca lumea, el le iarta toate,
El nu tine minte si-ar ierta-o poate!
Si cu-aceste gânduri ea s-a-mbarbatat
Dar în clipa asta Turcu si-a naltat
Capul, întorcându-l într-o parte tânta.
S-a miscat si fata si-a ramas ca frânta
Si simtea ca ochii-i ca de friguri ard.
Cine-i? Ce-i acolo? S-auzea la gard
Parca-i om, ce vine. Se gândea Simina
Ca de buna seama iarasi e vecina
Tudora, ca dânsa, dupa obicei,
Rupe din gard vreascuri, când nu-i gardul ei.
Dar pe vremea asta? Tocmai potrivita,
Pe când toata lumea doarme linistita.
De-ar fi fost mai ziua, fata s-ar fi dus
Drept la gard, si leicii furca i-ar fi spus
Vorbe de ocara, numai trei cuvinte,
Ca de mult tot fura gardul, s-apoi minte
Dac-o-ntrebi, si jura când e la prilej
Ca de-a pus ea mâna macar pe-un gâtej
S-o gaseasca moarta mâine-n zori vecinii.
Ba a spus odata tatalui Siminii:
Ce te legi de mine? Hai, sa vezi ce ard,
Iaca-mi sari cu vorba ca eu fur din gard!
Vreai sa-ti fac eu poate gardul nou? Ba bine;
Leaga-te de fata-ti, ce te legi de mine?
Ea-ti despoaie gardul
Si Simina sta
Locului, de spaima nici nu cuteza
Sa rasufle tare, ca sa n-o auda
Tudora, si-a prins-o tremurul de ciuda,
Si simtea suindu-i sângele-n obraz.
Slaba esti de înger! Si-i era necaz
De slabia de astazi, ca de-o facatura.
Câinele întruna mârâie din gura.
Ca sa taca, fata grabnic l-a adus,
I-a pus capu-n poala si pe ochi i-a pus
Mâinile, deodata a simtit ca-i trece
Junghiul pe sub coaste, fulgerat si rece,
Si s-a strâns de spaima toata lânga pom
A vazut cu ochii cum trecea un om
Prin gradina. Iata-l! T;ine-n mâini zabunul
Parca-s doi e umbra! Nu, e numai unul.
Un tâlhar! Se duce spre fereastra drept.
Inima Siminei se zbatea în piept
Ca pe mal un pastrav, si vro doua clipe
Nu-i venea rasuflet. Si-i venea sa tipe,
Se temea. Sa taca mai rau se temea.
Ar fi mers în casa, dar dac-o simtea
De pe pasi tâlharul? S-ar grabi sa vie
Catre ea, s-o bata. Doamne, cine stie
Ce om rau e dânsul, rau, ca altfel cum?
Vrun fugit din ocna, care-ti sare-n drum
Si te-omoara. Iata-l, s-a oprit d-odata
Si tiptil s-aseaza la fereastra, iata
El îsi tine-n mâna palaria, stând
Ca lipit de ziduri, si din când în când
Îsi iveste capul, numai câte-o clipa
Si patrunde casa si s-ascunde-n pripa.
Uite-acum se duce si-acum sta lipit
La fereastra casei cea din rasarit,
Tot mai des priveste, tot mai mult s-arata.
Parca n-ar fi-n casa cel pe care-l cata.
Nu stiu cum Simina nu se mai simtea,
Îi venea sa creada si tot nu credea,
Dar în urma omul s-a întors odata
Drept, asa ca fata îi vazu curata
Fata-n zarea lampei. Rosie s-a facut
Si-i venea sa râda de ce s-a temut.
Si-ar fi râs cu hohot, dar cu mâna stânga
Si-a-nvelit obrajii si-a-nceput sa plânga.
VI
Se zarea de luna. Câinele-a latrat
La strain, dar vesel fuga el a dat
Ca sa-i linga mâna si sa i se-arete
Prieten. Si-atunci glasul plângatoarei fete
Se-ncerca sa cheme câinele napoi,
Numai ca s-auda hotul, ca sunt doi
În gradina. Vântul, gata sa se culce,
Murmura o ruga doinitor de dulce.
VII
Nu esti suparata? Nu, dar tu?
Nici eu!
Si ma ierti? Lisandre, eu am fost de vina!
Rasarise luna, galbena si plina,
Ca o fata blânda care-n chip duios
Vine sus din ceruri sa ne-aduca jos
Linistea si pacea zarilor albastre
Si cu dor sa umple sufletele noastre.
Sub cires iubitii mult timp au ramas.
Când din usa tinzii s-auzi un glas
Mustrator, dar dulce: Unde esti, Simino?
Ne culcam! Pe usa pui zavorul, vino!.
Adăugat de: ALapis
vezi mai multe poezii de: George Coşbuc
Împărtăşeşte-ne opinia ta:
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Adrian Maniu
Al. O. Teodoreanu
Alecu Donici
Alecu Russo
Alexandru Alexianu
Alexandru Bogdanovici
Alexandru Hrisoverghi
Alexandru Macedonski
Alexandru Philippide
Alexandru T. Stamatiad
Alexandru Vlahuţă
Alexei Mateevici
Andrei Mureşanu
Anonim
Anton Pann
Artur Enăşescu
Benjamin Fondane
Bogdan Petriceicu Haşdeu
Calistrat Hogaș
Camil Petrescu
Carmen Sylva
Cezar Bolliac
Cincinat Pavelescu
Constantin Mille
Constantin Negruzzi
Constantin Oprişan
Costache Conachi
Costache Ioanid
Dan Botta
Demostene Botez
Dimitrie Anghel
Dimitrie Bolintineanu
Dimitrie Gusti
Dosoftei
Duiliu Zamfirescu
Dumitru Iacobescu
Dumitru Theodor Neculuță
Elena Farago
Elena Văcărescu
Emil Botta
Emil Cioran
Eusebiu Camilar
Gavril Rotică
George Bacovia
George Coşbuc
George Ranetti
George Topîrceanu
George Tutoveanu
Gheorghe Sion
Grigore Alexandrescu
Iancu Văcărescu
Ienăchită Văcărescu
Ilarie Voronca
Ioan Budai Deleanu
Ioan Iacob Hozevitul
Ioan S. Neniţescu
Ioanid Romanescu
Ion Barbu
Ion Heliade-Rădulescu
Ion Luca Caragiale
Ion Minulescu
Ion Neculce
Ion Șiugariu
Iosif Trifa
Iulia Haşdeu
Leonid Dimov
Lucian Blaga
Magda Isanos
Mateiu Ion Caragiale
Matilda Cugler-Poni
Mihai Eminescu
Mihail Kogălniceanu
Mihail Săulescu
Mihail Sadoveanu
Mircea Demetriade
Mircea Eliade
Nichifor Crainic
Nichita Stănescu
Nicolae Iorga
Nicolae Labiş
Octavian Goga
Panait Cerna
Radu D. Rosetti
Radu Gyr
Radu Stanca
Ştefan Octavian Iosif
Ștefan Petică
Traian Demetrescu
Tristan Tzara
Tudor Arghezi
Vasile Alecsandri
Vasile Cârlova
Vasile Conta
Vasile Militaru
Veronica Micle
Victor Eftimiu
Virgil Carianopol
Vladimir Streinu
Zorica Laţcu
Agatha Bacovia
Alexandru Andriţoiu
Alexandru Andrieş
Alexandru Busuioceanu
Alexandru Colorian
Alexandru Lungu
Alice Călugăru
Ana Blandiana
Ancelin Roseti
Andrei Ciurunga
Anghel Dumbrăveanu
Ara Alexandru Șișmanian
Aron Cotruș
Arsenie Boca
Aurel Dumitrașcu
Aurel Pastramagiu
Aurel Rău
Benedict Corlaciu
Camil Baltazar
Camil Poenaru
Cassian Maria Spiridon
Cezar Baltag
Cezar Ivănescu
Christian W. Schenk
Claudia Millian Minulescu
Cleopatra Lorințiu
Constanţa Buzea
Constantin Berariu
Constantin Michael-Titus
Constantin Noica
Corneliu Coposu
Corneliu Vadim Tudor
Dan Deşliu
Dan Rotaru
Daniel Drăgan
Daniel Turcea
Darie Novăceanu
Dimitrie Ciurezu
Dimitrie Stelaru
Dinu Flămând
Dominic Stanca
Dumitru Corbea
Dumitru Matcovschi
Dumitru Pricop
Dumitru Țiganiuc
Elena Armenescu
Elena Liliana Popescu
Emil Brumaru
Emil Isac
Eta Boeriu
Eugen Cioclea
Eugen Ionescu
Eugen Jebeleanu
Filip Brunea-Fox
Florența Albu
Gabriela Melinescu
Gellu Dorian
Gellu Naum
Geo Bogza
Geo Dumitrescu
George Călinescu
George Dan
George Drumur
George Lesnea
George Meniuc
George Ţărnea
Ghenadie Nicu
Gheorghe Azap
Gheorghe Grigurcu
Gheorghe Istrate
Gheorghe Pituţ
Gheorghe Tomozei
Gheorghe Zanat
Gherasim Luca
Grigore Hagiu
Grigore Vieru
Horia Vintilă
Ileana Mălăncioiu
Ioan Alexandru
Ioan Flora
Ion Brad
Ion C. Pena
Ion Caraion
Ion Dodu Bălan
Ion Horea
Ion Iuga
Ion Miloș
Ion Monoran
Ion Pachia-Tatomirescu
Ion Pillat
Ion Pribeagu
Ion Scriba
Ion Stratan
Ion Vinea
Iulian Boldea
Iulian Vesper
Leo Butnaru
Leonida Lari
Lucian Avramescu
Marcel Breslaşu
Maria Banuș
Mariana Marin
Marin Iorda
Marin Sorescu
Max Blecher
Mihai Beniuc
Mihai Codreanu
Mihai Ursachi
Mihu Dragomir
Mircea Cărtărescu
Mircea Ciobanu
Mircea Dinescu
Mircea Ivănescu
Mircea Manolescu
Mircea Micu
Mircea Pavelescu
Mircea Streinul
Miron Radu Paraschivescu
Nichita Danilov
Nicolae Corlat
Nicolae Dabija
Nicolae Davidescu
Nicolae Neagu
Nicolae Țațomir
Nina Cassian
Nora Iuga
Octav Sargețiu
Octavian Paler
Otilia Cazimir
Palaghia Eduard Filip
Paul Sava
Pavel Boțu
Pavel Coruț
Petre Ghelmez
Petre Stoica
Petru Creţia
Radu Cârneci
Radu Tudoran
Rodica Elena Lupu
Romulus Guga
Romulus Vulpescu
Sașa Pană
Sesto Pals
Simion Stolnicu
Sorin Cerin
Spiridon Popescu
Ştefan Augustin Doinaş
Ştefan Baciu
Ștefan Radof
Stefan Tanase
Ștefania Stâncă
Stephan Roll
Theodor Damian
Traian Calancia
Traian Chelariu
Traian Dorz
Traian Furnea
Tudor George
Tudor Vianu
Valeria Boiculesi
Valeriu Gafencu
Vasile Copilu-Cheatră
Vasile Posteucă
Veronica Porumbacu
Victor Sivetidis
Victor Tulbure
Virgil Diaconu
Virgil Gheorghiu
Virgil Teodorescu
Zaharia Bârsan
Zaharia Stancu
Adam Mickiewicz
Adam Puslojić
Adelbert von Chamisso
Ady Endre
Afanasii Fet
Ahmad Shamlou
Ahmet Hașim
Alain Bosquet
Alan Seeger
Albert Camus
Alberto Blanco
Alberto Serret
Alceu
Aldo Palazzeschi
Alejandra Pizarnik
Alejo Carpentier y Valmont
Aleksandr Blok
Aleksandr Puşkin
Aleksandr Soljeniţîn
Alexander Penn
Alfonsina Carolina Storni
Alfred de Musset
Alfred Noyes
Alfred, Lord Tennyson
Alphonse de Lamartine
Amalia Iglesias Serna
Amy Lowell
Anaïs Nin
Anatole France
André Breton
André Marie Chénier
Anna Ahmatova
Anna Swir
Anne Sexton
Antoine de Saint-Exupery
Antonio Machado
Áprily Lajos
Arany János
Arhiloh
Aristóteles España
Arthur Rimbaud
Attila József
Baba Tahir
Babits Mihály
Bai Juyi
Balázs Béla
Bartók Béla
Bella Ahmadulina
Bertolt Brecht
Bill Adams
Billy Collins
Blas de Otero
Bob Dylan
Boris Pasternak
Brian Patten
Carl Sandburg
Carl-Johan Charpentier
Carlos Barbarito
Carlos Drummond de Andrade
Carson McCullers
Cecilia Meireles
Cesar Vallejo
Cesar Vallejo
Cesare Pavese
Charles Baudelaire
Charles Bukowski
Charles Guérin
Charles Perrault
Charles Simic
Christian Morgenstern
Christina Rossetti
Cintio Vitier
Concha Urquiza
Coral Bracho
Dante Alighieri
David Avidan
Derek Walcott
Dino Campana
Dmitry Merezhkovsky
Dorothy Parker
Dsida Jenő
Du Fu
Dylan Thomas
Edgar Allan Poe
Edith Sodergran
Edna St. Vincent Millay
Eduardo Galeano
Edward Estlin Cummings
Edward Hirsch
Edward Thomas
Edwin Arlington Robinson
Edwin Muir
Efraín Barquero
Efrain Huerta
Eli Galindo
Elizabeth Barrett Browning
Elizabeth Bishop
Emile Verhaeren
Emily Brontë
Emily Dickinson
Enriqueta Ochoa
ERĀQI
Erich Fried
Erich Kastner
Ernest Hemingway
Estanislao del Campo
Eugenio Montale
Eugenio Montejo
Eunice Odio
Evgheni Evtuşenko
Ezra Pound
Fadwa Tuqan
Farkas Árpád
Federico Garcia Lorca
Félix Grande
Feodor Dostoievski
Fernando Pessoa
Fiodor Tiutcev
Firdousi
Forugh Farrojzad
Francesco Petrarca
Francis Jammes
Francisco de Quevedo
Francois Villon
Franz Kafka
Friedrich Hölderlin
Friedrich Nietzsche
Friedrich von Schiller
Gabriela Mistral
Gabriele d'Annunzio
Georg Trakl
George Gordon Byron
George Hunter
George Oppen
Gérard de Nerval
Gerhard Fritsch
Giacomo Leopardi
Giambattista Basile
Giorgios Seferis
Giosuè Carducci
Giuseppe Ungaretti
Guillaume Apollinaire
Gunnar Ekelof
Gunter Grass
Gustaf Munch Petersen
Hafez
Hans Christian Andersen
Harold Hart Crane
Harry Kemp
Heinrich Heine
Henry Lawson
Henry Wadsworth Longfillow
Henry Wadsworth Longfillow
Hermann Hesse
Herta Muller
Hiba Abu Nada
Hilde Domin
Homer
Horiguchi Daigaku
Howard Nemerov
Hristo Botev
Iannis Ritsos
Ingeborg Bachmann
Iosif Brodski
Ismail Kadare
Ivan Bunin
Jabra Ibrahim Jabra
Jack Kerouac
Jacques Prevert
Jaishankar Prasad
James Elroy Flecker
James Weldon Johnson
Jan Twardowski
Jean de La Fontaine
Jeanne-Marie Leprince de Beaumont
Jenny Joseph
Jidi Majia
Joachim Ringelnatz
Joan Maragall
Johann Wolfgang von Goethe
John Berryman
John Betjeman
John Keats
John Masefield
John Milton
Jorge Guillén
Jorge Luis Borges
Jorge Teillier
José Ángel Buesa
José Antonio Ramos Sucre
José Emilio Pacheco
José Eustacio Rivera
Jose Hernandez
José Martí
José Saramago
Jose Watanabe
Joy Harjo
Joyce Kilmer
Juan Gregorio Regino
Juan Ramón Jiménez
Juana de Ibarbourou
Juhász Gyula
Jules Romains
Julio Cortázar
Julio Flórez Roa
Kabir
Kalidasa
Karin Boye
Kay Ryan
Kenneth Patchen
Khalil Gibran
Kobayashi Issa
Kobayashi Issa
Kölcsey Ferenc
Konstantin Balmont
Konstantin Simonov
Konstantinos Kavafis
Kostas Varnalis
Kosztolányi Dezső
Krzysztof Kamil Baczyński
Kusano Shinpei
Langston Hughes
Lao Tse
Lasse Söderberg
Leah Lakshmi Piepzna-Samarasinha
Leopold Sedar Senghor
Lev Tolstoi
Li Po
Li Qingzhao
Li Shangyin
Lina de Feria
Lincoln Colcord
Lisa Zaran
Louis Aragon
Louis MacNiece
Louise Bogan
Louise Gluck
Louise Labe
Lucy Maud Montgomery
Ludwig Fulda
Ludwig Uhland
Luis Cernuda
Luis de Góngora y Argote
Luís Vaz de Camões
Mahmoud Darwish
Manuel del Cabral
Marc Chagall
Marc Girardin
Margaret Atwood
Margarita Michelena
Margo Tamez
Marguerite Yourcenar
Marina Ţvetaeva
Mario Benedetti
Mario Vargas Llosa
Màrius Torres
Mark Strand
Mark Talov
Mary Oliver
Matsuo Basho
Maurice Maeterlinck
Maxim Gorki
Menelaos Ludemis
Michelangelo
Miguel de Unamuno
Miguel Hernández
Miguel Perez Ferrero
Mihail Lermontov
Moulavi
Muhsin Al-Ramli
Murilo Mendes
Nahapet Kuceac
Najwan Darwish
Nancy Morejón
Nazim Hikmet
Nicanor Parra
Nicolás Guillén
Nikolai Rubţov
Nikolaus Lenau
Nikolay Gumilyov
Nikos Karouzos
Nima Youshij
Norman MacCaig
Octavio Paz
Odisseas Elytis
Ogden Nash
Olaf Bull
Omar Khayyam
Ömer Faruk Toprak
Oscar Wilde
Osip Mandelştam
P Mustapaa
Pablo Neruda
Pablo Picasso
Par Lagerkvist
Paramahansa Yogananda
Patrícia Galvão (Pagu)
Paul Celan
Paul Eluard
Paul Valéry
Paul Verlaine
Paulo Coelho
Pavol Janík
Pedro Salinas
Percy Bysshe Shelley
Philip Larkin
Pierre de Ronsard
Pilinszky János
R. S. Thomas
Rabindranath Tagore
Rafael Alberti
Rafael Obligado
Rainer Maria Rilke
Ralph Waldo Emerson
Rasul Gamzatov
Refaat Alareer
Reményik Sándor
Rene Char
Richard Bach
Richard Brautigan
Rimma Kazakova
Rita Dove
Robert Burns
Robert Desnos
Robert Frost
Robert Louis Stevenson
Robert Penn Warren
Robert William Service
Roberto Bolaño
Rolando Cárdenas
Rosario Castellanos
Roy Fisher
Rubén Darío
Rudyard Kipling
Rumi
Ryōkan Taigu
Saadi
Şabestari
Saint-John Perse
Salamon Ernő
Salvatore Quasimodo
Samuel Taylor Coleridge
Sándor Márai
Sandor Petofi
Sappho
Sara Teasdale
Seamus Heaney
Serghei Esenin
Shel Silverstein
Silva Kaputikyan
Sir Muhammad Iqbal
Sohrab Sepehri
Stanley Jasspon Kunitz
Stephane Mallarme
Stephen Crane
Su Shi
Sylvia Plath
T.S. Eliot
Tadeusz Różewicz
Tahsin Saraç
Taras Șevcenko
Tassos Leivaditis
Ted Hughes
Ted Sheridan
Theodore Roethke
Thomas Bailey Aldrich
Thomas Campion
Thomas Hardy
Thomas Moore
Titos Patrikios
Tomas Tranströmer
Tóth Árpád
Vachel Lindsay
Vasko Popa
Velimir Hlebnikov
Vera Pavlova
Vicente Aleixandre
Victor Hugo
Vinicius de Moraes
Vladimir Maiakovski
Vladimir Nabokov
Voltaire
Vörösmarty Mihály
W. H. Auden
Wallace Stevens
Walt Whitman
Walter de la Mare
Walther von der Vogelweide
Wang Wei
Wendy Cope
Wilhelm Busch
William Blake
William Butler Yeats
William Carlos Williams
William Ernest Henley
William Henry Davies
William Shakespeare
William Wordsworth
Wislawa Szymborska
Yahya Benekay
Yehuda Amichai
Yuri Kageyama
Picioarele vulturilor sunt arme mortale. Ghearele lor sunt suficient de puternice pentru a zdrobi prada. În plus, sunt ascuţite ca briciul.
1949 -S-a constituit Republica Federală Germania prin unificarea celor 3 zone de ocupaţie (americană, engleză şi franceză) ; în zona de ocupaţie sovietică, la 7.10.1949, s-a constituit Republica Democrată Germană.
1994 -A murit James Clavell, autor britanic al celebrului roman "Shogun" (n.10.10.1924).
”Poezia sa, în cea mai mare parte, deşi construită în note grave
Cuvinte mari, abia atingându-se..., valery
Cultivare, cultură și împărtășire!
Zidul de Mărgean, narcispurice
Scrierile poetului conțin informații atât despre motivele și
Trilogia HISTORIARUM, nicu hăloiu
Cartea poate fi achiziționată de pe site: libris.ro
Pelerin pe Calea Luminii - 101 sonete creștine, maria.filipoiu
Vă mulțumesc din suflet domnule Andrei Stomff, pentru minunata carte
Zidul de Mărgean, Emilian Lican


Distribuie: