Poezii despre Diverse:

Eminescu mi-a pus în lacrimi
Stropi de nostalgie şi iubire.
Mi-a dat fiorul unei inimi,
Ce prin vers cunoaşte nemurire.

Înveliș de suflet, carcasă fragilă,
Oferită cadou de când ochi am făcut,
Ne face văzută prezența în lume
Cu ambalajul intact și nedesfăcut.

La noapte

La noapte am să împuşc Luna!
La noapte, pe ulița de derbedeu,

Eram în lumea mea portocalie, pe planeta Nonsonund,
acasă la mine.
Și deodată am vrut să dau la o parte perdeaua orizontului stacojiu
dar o fericire neștiută îmi cuprinsese cuvântul

Decide doar posteritatea!

Scriu pe mantia de zăpadă,
Un vers alb, altul cu rimă,

Rugăminte....

Ți-am bătut la poarta-naltă,
Ți-am bătut uşor în nori,

I.
Prevestește-mi nour lânced
Adu-mi cufărul cu viață,
Nimicește-i pe cei șubrezi

Te-am primit în sanctuarul sufletului meu cuminte
Îmi păreai atât de dulce..ca un zeu născut din mare
Te simțeam..erai poemul care-mi stăruia în minte
Scris cu patimă de îngeri..peste mine să coboare..

A murit și bietul Iov
Dumnezeu să-l odihnească!
Nu era prea bătrân de zile
Dar îi cam venise rândul

Suprema ideologie
moralistă moralizatoare
pierdută pe cărările dogmelor
între Marx și Hemingway,