Copilul - Norman MacCaig

Copilul
Norman MacCaig



Ridică o pietricică
şi o aruncă în mare.

Apoi încă una, şi încă una.
Nu se mai poate opri.

Nu încearcă să umple marea.
Nu încearcă să golească plaja.

El doar aruncă pietre,
atât şi nimic mai mult.

Ca un pisoi, jucându-se,
experimentează în aşteptarea viitorului –

când vor fi atâtea lucruri
pe care va dori să le arunce.

…Numai dacă degetele lui se vor descleşta
şi le va putea lăsa să cadă

din “ Dincolo de voce” -1988




Trad. Petru Dimofte

Adăugat de: Mierla

vezi mai multe poezii de: Norman MacCaig



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.