CINEMA PARADISO

luni, 24 august 2026

Câteodată stau pe gânduri.
Pe cine păcălesc? Mai mereu stau pe gânduri.
Îmi complic viața cu întrebări neînsemnate ale realității mucegăite de fapte odios de istorice.
Dar Domnul mi-a dăruit o scăpare, ce de oamenii brute e considerată o povară:
Harul de a crea.
De copil am ochii deschiși și devotați doar pentru frumusețe,
Urechile-m sunt încântate la auzul cântecului păsării nemuritoare,
Iar mâinile mele ating pământul ce va fi veșnic viață.
Sunt vagabondul vieții mele,
Așa era replica defensivă,
În actul-joc continuu al scenariului meu de fidel camarad al păcii.
Concluzia e simplă: Am o viață frumoasă,
În acest chin al intelectualului artist idealist;
Ce speră ca într-o zi, ca spectator ca tu să fii,
Iar cu lacrimi de frăție să-mi fii alături la monologul închis într-o sală de cinema:
"Așa dură, dar minunată-i viața mea."

Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.

Comentarii: