Crud, din iubire - Charles Bukowski

mică fată brunetă cu
ochi blânzi
când va veni vremea să
folosesc cuțitul
nu voi ezita și
nu te voi învinovăți
pe tine,
în timp ce conduc singură de-a lungul țărmului
în timp ce palmierii se leagănă,
palmierii greoi și urâți,
în timp ce viața nu sosește
în timp ce morții nu pleacă,
nu te voi învinovăți,
în schimb
îmi voi aminti sărutările
buzele noastre roase de iubire
și cum mi-ai dat
tot ce aveai
și cum eu
ți-am oferit ce mai rămăsese
din mine,
și-mi voi aminti camera ta mică
senzația prezenței tale
lumina din fereastră
discurile tale
cărțile tale
cafeaua noastră de dimineață
amiezile și nopțile noastre
trupurile noastre contopite
în somn
micile fluxuri curgătoare
imediate și eterne
piciorul tău, piciorul meu
brațul tău, brațul meu
zâmbetul tău și căldura
ta
tu, care m-ai făcut să râd
din nou.
mică fată brunetă cu ochi blânzi
tu nu ai
niciun cuțit. cuțitul e
al meu și nu-l voi folosi
încă.

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Charles Bukowski



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.