cel mai păcat din păcate - Emil Brumaru

îmi luasem locul lîngă roșu de viță,
cel mai sofisticat dintre vinuri,
cel mai păcat din păcate,
și mă gîndeam,
(ah!) mă gîndeam la superba zeiță,
la chinuri
și la poftele toate
ce le-aș gusta eu cu gura, cu mîna,
cu frunza cea verde și lacomă, încă.

păcătos sînt,
păcătoasă stăpîna pe inima mea,
pe mîna și beciul cel negru care-n mine tot cîntă...

Adăugat de: Manuela Munteanu

vezi mai multe poezii de: Emil Brumaru



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.