Postelnicesei - Al. O. Teodoreanu

Se arată-n vie toamna
Și mă simt ca frunza-n vânt.
Fost-am Vornic — despre Doamna
Iar acuma nu mai sunt.

Am pierdut și jupâneasa
Și mai mare jalea mi-i,
Pentru că mi-a fost aleasa
Inimii.

Te-am văzut, Postelniceasă,
Ca o zână din poveste,
Bună, blândă și frumoasă,
Precum alta nu mai este.

Cum și eu sunt văduvoi
Îndrăznesc a zice-așa:
Ce-ar fi dacă amândoi,
Ne-am iubi și ne-am lua?

Fie-ți traiul, cum ți-e fapta,
Blând, cinstit și luminos,
Și mă iscălesc mai jos,
Așteptând. Și sărut dreapta.
———————————————————-
sursa:@versurisubfloridetei

Adăugat de: versuri sub flori de tei

vezi mai multe poezii de: Al. O. Teodoreanu



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.