Al patrulea psalm-sonet la îndimineţirea luncii… - Ion Pachia-Tatomirescu

…de cobalt, în Dacia, Grădina lui Dumnezeu (:)
Valahia cea Mare, Asănească,
de la Egee la Pripet – mergi anul,
de care frică-avù şi Genghis-hanul,
v-o ţine-ascunsă şleahta mârlănească

de pseudo-istorici iubind banul,
ca adevăru-n veci să nu grăiască
dinspre celesta fire valahească,
la patrioţi tăindu-le elanul...

Vă-ntunecară rădăcina dacă,
şi Sarmizegetusa – ochiul lumii,
cetate-a Logosului şi prisacă

lui Dumnezeu, de dinaintea spumii...!
Şi Roma fu pelasgică, dar thracă,
din Cogaion trăgându-şi harta humii...
25 Cuptor 1998 / 9 I 2002.

Adăugat de: Donares

vezi mai multe poezii de: Ion Pachia-Tatomirescu



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

«Al patrulea psalm-sonet la îndimineţirea luncii de cobalt în Dacia, Grădina lui Dumnezeu», mai întȃi, văzut-a lumina literei de tipar în volumul lui Ion Pachia-Tatomirescu, «Ultimele poeme hadronice» (Timişoara, Editura Aethicus, ISBN 973-85261-1-6, 2002, p. 54), apoi în antologia pachian-tatomireşteană de poeme, «Compostorul de nori» (Timişoara, Editura Aethicus, ISBN 973-85261-5-9, 2004, p. 275), fiind reîncredințat tiparului şi în volumul «Sonetele luncii de cobalt», (Timişoara, Waldpress [ISBN 978-606-614-280-9], 2021, p. 32).
Donares
vineri, 14 octombrie 2022