Adulmecându- mi tinerețea
Am întâlnit pe drum tristețea
Dar mai puternic, primăvara
Mi- a scos din inimă comoara...
În ochii plini cu verde crud
Un ghiocel ce poza nud
A dat semnalul de- înviere
Și înflorire fără vrere.
În parcu- înmiresmat de flori
Se- ntorc pe- aceleași lungi cărări
Acele amintiri pierdute
În firele de păr albite.
În scoarța de copaci zemoși
Îndrăgostiții mai frumoși
Decât au fost la vremea lor
De tinerețe le e dor,
Culeg zambile și lalele
Și pun iubirea lor în ele...
Flori proaspete și parfumate
Desprăfuiesc trăiri uitate.
vezi mai multe poezii de: Ina M.
Detalii poezie:
Distribuie pe: