Trupul, ca o renunţare

Autor:Pasat Violeta


Adăugat de: PASAT VIOLETA

luni, 26 iunie 2023

Neîndoielnic, între-nflorire şi rod
e o armonie a sublimului,
amintindu-ne obsesiv de setea din vis.
Numai aprilie adună-n cuvinte
lumina dumbrăvilor stelare.

Mamă şi fiică, fiică şi mamă
renăscând în zile şi nopţi irepetabile,
odată cu plânsul extatic al ploii.

Printre copacii de ceară
ţi-am strigat numele
şi-am haşurat în grabă
scara pe care urc şi cobor
în propria-mi carne.


vezi mai multe poezii de: PASAT VIOLETA


Detalii poezie:

  • »» Tema poeziei: Iubire
  • »» Poezie de debut? nu
  • »» A mai fost postată pe acest site? nu
  • »» A mai fost postată pe alte site-uri? nu
  • »» Vrei să fie analizată critic? da


Distribuie pe:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.