Rusaliile - Spirite în Tradiția creștină și Mitologie - maria.filipoiu

RUSALIILE - SPIRITE ÎN TRADIȚIA CREȘINĂ ȘI MITOLOGIE

* Sărbătoarea Rusaliilor aduce cu ea și numeroase ritualuri populare, ca zestre folclorică a spiritualității românești, a căror însemnătate este înscrisă în patrimoniul cultural. - Maria Filipoiu
- Credința populară spune că Rusaliile sunt spirite ale morților (fete neprihănite), numite în popor Iele sau Zâne malefice.

- Etimologia cuvântul Rusalii provine din latinescul „rosalia”, care simbolizează sărbătoarea trandafirilor. O altă semnificație este legată de fiicele împăratului Rusalim, despre care se credea că au puteri magice, pe care le foloseau pentru a seduce și pentru a pedepsi oamenii care le încălcau cuvântul.

- Firul legendei povestește că Rusaliile au fost la început șapte surori, fete curate și nemăritate, pe care Dumnezeu le-a prefăcut pe toate în zâne. Aceste spirite vor dăinui cât va fi lumea. Ele bântuie în zilele de Rusalii, ziua și noaptea, în apropierea oamenilor, fără să fie vizibile, dar petrec cu Sân-Toaderii, care sunt feciori frumoși (spirite ale morților). Rusaliile sunt bune și rele, ca îngerii lui Dumnezeu: devotați și decăzuți.
Zânele rele se supără când cineva le tulbură jocul lor sau merg la vreun izvor și le necinstește întâlnirea lor cu Sân-Toaderii prin magica lucrare.

- Superstițiile spun că Rusaliile stau în acele zile pe lângă izvoare și ademenesc oamenii cu cântecul lor straniu. Cei care se opresc să le asculte și se prind în mrejele lor, se îmbolnăvesc sufletește (vampirizare energetică), din care nu pot fi scoși doar prin anumite descântece.

- În Oltenia se crede că cei atinși de Rusalii pot fi vindecați de cântecul și dansul călușarilor. De aceea, în aceste zile, grupuri de călușari cutreieră pe ulițele satelor, tinerii călușari fiind întâmpinați, conform tradiției, cu frunze de nuc, pelin și usturoi.

- Prin tradiția populară, femeile ung tocurile caselor și ale ferestrelor cu usturoi pentru a-și proteja familia de rele tot timpul anului.

- Sâmbăta Morților sau Moșii de vară este sărbătoarea morților, din ajunul Rusaliilor, cand se dau de pomană vase de lut cu mâncare, împodobite cu flori și lumânare.
Pentru sănătatea și bunăstarea celor vii se împart farfurii de porțelan cu merinde, împodobite frumos.

- Prognoza vremii spune că dacă este însorită ziua de Rusalii, așa va fi tot timpul anului, iar pământul va fi roditor și culturile bogate.

- În mitologia populară se spune că nu este bine să te cerți cu cineva în aceste zile, că poți să fii „luat de iele”.
La fel, pentru a te feri de aceste spirite malefice, nu trebuie să mergi singur prin locuri pustii, în preajma pădurilor, la vreo fântână, vreun lac sau izvor.

- Tradiția spune despre cei care nu respectă Rusaliile și merg la muncile câmpului, că vor fi pedepsiți. De aceea, cei superstițioși nu se încumetă a lucra în aceste zile, temându-se că îi vor durea mâinile și picioarele, sau vor înnebuni, sau altă nenorocire urmează să li se întâmple.
În tradiția creștină, credincioșii merg la Biserică de Sărbătorea Cincizecimii, pentru a sfinți frunze de tei și nuc.

- Excepție de la tradiție este un singur lucru în această zi: semănatul cânepei, culesul dumbravnicului, culesul plantei numită Sântă-Măria, precum și a altor plante bune de leac.

- În Moldova, fetele care voiesc să aibă buruieni de leac, se sculă dis-de-dimineață, se spală și se primenesc, până a nu răsare Soarele, apoi se duc să strângă buruieni bune de leacuri trupești sau sufletești „până le chișcă ielele și nu mai sunt bune de leac.” Tot atunci se smulge pelin, pe care îl pun la brâu și umblă toată ziua cu el, să le apere de spiritele rele.

- După Rusalii, timp de nouă săptămâni, nu se mai culeg plante și ierburi de leac, aceste pierzându-și proprietățile magice sau tămăduitoare.

- Pedeapsa spiritelor este drastică. Cine nu respectă tradițiile de Rusalii va trebui să se lupte cu spiritele rele.

- Ramurile de tei au o simbolistică aparte în această sărbătoare. Se crede că teiul are menirea de proteja gospodăriile de grindină sau de duhurile rele. De aceea flăcăii le aduc din păduri și le duc la biserică, pentru a fi sfințite și împărțite credincioșilor, care le duc acasă și le pun la icoane.
Pentru a fi ocoliți de spiritele rele, românii își așază la porțile curții, la streașină sau la intrarea în locuință, ramuri de tei.

- Spălatul picioarelor cu pelin - obicei popular, practicat în unele zone din țară, în cea de-a doua zi de Rusalii - Sfânta Treime, existând superstiția rolului miraculos al pelinului, ca protector de spirite rele.

- În ajunul Rusaliilor oamenii să nu se afle în apropierea culturilor de vii, în locuri pustii, aproape de pășuni, fântâni, lacuri sau izvoare, existând superstiția „pocitului de câtre iele".

- În zilele Rusaliilor nu se spală rufe și nu se face curățenie în casă.

- Potrivit superstițiilor, de Rusalii este bine să porți asupra ta frunze de nuc sau de tei, sfințite la biserică, pentru a fi ferit de spiritele rele.

- Sfeștania săvârșită în Duminica Rusaliilor are rol protector asupra casei, de spirite rele, iar culturile stropite cu agheasma mică în această zi sunt ocolite de grindină și dăunători.

*Documentare: Sărbătorile la români. Studiu etnografic, vol.II (Editura Fundației Culturale Române, 1994)

Maria Filipoiu / U.Z.P.R
23.06.2021