Ai plecat la Cel Nevăzut - Rumi

Traducere de Octavian Cocoş

În sfârşit, ai plecat la Cel Nevăzut
Pe ce drum minunat ai ieşit din această lume?

Bătând din aripi şi din pene
ai evadat din colivie.
Te-ai înălţat la cer şi ai ajuns
în lumea sufletului.
Erai un şoim preţios, prins în cursă de o Bătrână.
Apoi ai auzit chemarea toboşarului
şi ai zburat dincolo de spaţiu şi timp.

Ca o privighetoare bolnavă de iubire
ai zburat printre bufniţe.
Apoi ai simţit parfumul grădinii cu trandafiri
şi ai pornit în zbor să cunoşti Trandafirul.

Vinul acestei lumi efemere
ţi-a dat dureri de cap.
Dar în final ai ajuns în taverna Veşniciei.
Ca o săgeată ai plecat din arc
şi ai gonit spre ţinta fericirii.

Această lume fantomatică ţi-a oferit semne false
Însă tu ai renunţat la iluzie
şi ai călătorit spre tărâmul adevărului.

Acum tu eşti Soarele –
La ce ţi-ar trebui o coroană?
Ai dispărut din această lume –
La ce ţi-ar fi bun un veşmânt?

Am aflat că cu greu îţi vezi sufletul
Însă ce rost ar avea să-l vezi
când tu eşti acum Sufletul Sufletelor?

O, inimă, eşti o pasăre minunată!
Câutând înălţimile divine
şi scuturându-ţi aripile
ai zdrobit lăncile ascuţite ale vrăjmaşului tău.

Florile fug de toamnă, dar tu nu –
Tu eşti trandafirul neînfricat
ce se leagănă în bătaia vântului îngheţat.

Revărsându-te ca o ploaie din cer
ai căzut pe acoperişul acestei lumi.
Apoi te-ai împrăştiat peste tot
prin jgheaburi şi burlane.

Acum cuvintele au luat sfârşit,
iar durerea din ele s-a risipit.
Acum te-ai dus să-ţi găseşti odihna
în braţele Iubitului tău.

Adăugat de: Octavian

vezi mai multe poezii de: Rumi



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.