Renaștere în Ploaie - Popescu Constantin Marius

Azi... e ziua morții mele. Zi de vară ploioasă, cu miros de trandafiri... Am fost prizonier în propriul trup, de parcă... corpul nu mi-a aparținut niciodată.

Totul s-a întâmplat fără vreo acțiune impusă de mine. Am fost doar un spectator distant, fără drept de vot. De aceea, azi, o să-mi eliberez încheieturile de metalul greu ce mă ține blocat, ca bolovanul blestemat de zei pe Sisif.

Mâine, o să fiu altcineva. O să cer să fiu botezat de ploaie și de adierea vântului, în prezența răsăritului rece, cu păsările și fluturii martori ai credinței mele în deslușirea căii înălțătoare, presărată cu iubire și recunoștință.


Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.