Nu sînt acela

luni, 17 aprilie 2017

Nu, iubito, eu nu sînt cel cu urechea tăiată.
În ochiul meu jilav dorm cîmpiile şi dorm mări.
Caut în soartă mereu un ghimpe de cioară spurcată.
Sînt visul nesfîrşit al unei lungi şi galbene cărări.

Nu, iubito, eu nu sînt cel cu urechea tăiată.
Arcul meu dă muguri, din tolbă îmi ies pe rînd fluturii nopţii.
Ia-ţi chitara şi cîntă-mi, dezveleşte-ţi piciorul de fată…
Se vor întoarce-n curînd cavalerii, apusul va bate în fierul porţii.

Nu, iubito, eu nu sînt cel cu urechea tăiată.
Sînt cel cu care într-o bună zi vei înota şi vei adormi în larg.
Aprind foc lîngă peşteri, dau în cărţi de mamă şi de tată.
Vorbele rele ale lumii de mine se izbesc şi se sparg.

Nu, iubito, eu nu sînt cel cu urechea tăiată.
Am auzit că l-au ridicat cînd se oglindea într-o fîntînă.
De-o veche lovitură de sabie mi-e inima însemnată.
În braţele mele, ca într-un chivot stai tu şi legea bătrînă.

(Din volumul “Înger fără statuie)

Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.