Mustang - poeziile altor autori

Din vârsta fericirii fără minte
Icoane dragi mi-apar mereu-nainte :

De lume răzlețită și sfioasă,

Trei îngeri zboară-n asfinţit.
Doi tac şi unul a grăit:
- "E liniştea atât de mare...
Aud cum se deschide-o floare."

Ce mă doare cel mai tare
E că nu voi mai putea fi
În contact cu cărţile,
Să stau dimineaţa în faţa bibliotecii

Locuiam într-o odaie
La al patrulea etaj,
Strada Universităţii,
Casă mare cu grilaj.

De un dor fără saţiu-s învins
şi nu ştiu ce sete mă arde.
Parcă mereu din adînc,
un ochi răpitor de Himeră

Și nu mai ești! ... O groapă sub rînjetele-i crunte
Cuprinse necuprinsul din geniala-ți frunte!
Și după cum în viață a fost eternul dor:
Tu dormi, tu dormi acuma sub teiul plîngător!

Prin pomi e ciripit şi cânt,
Văzduhu-i plin de-un roşu soare,
Şi salciile-n albă floare -
E pace-n cer şi pe pământ.

Ce multe versuri, ah! ce multe versuri
Şi totuşi ce puţină poezie!
Unde te uiţi podoabe, panglici, dresuri,
Nicio revoltă, nicio bucurie.

lui Ilarie Voronca

Ce frumos era la piatra neamţ
Aerul tare ca un poem de geo bogza

Cu prietena-mpreună
Fericit am petrecut,
Dar o viață așa bună
O minută mi-a părut