La malul mării, Dumnezeu
Admiră valul numit Eu
Care se-ndreaptă către mal,
Metamorfoză într-un voal.
Și valuri vin din depărtări
În ritm, cu puls de respirări,
Divine sufluri peste apă
Din care lumea se adapă.
La orizontu - îmbrățișării
E un sărut ce îi dă mării
Un răsărit desprins din soare
Ca valul EU să se- înfioare.
Se naște val ce urcă valul
Și toate vor atinge malul,
Acolo unde Dumnezeu
Își simte fiecare Eu.
În spuma stinsă la picioare
De Dumnezeu, nimic nu moare...
Ne naștem și trăim ca valul
Ca la final s-atingem malul,
Să ne-întrupăm în Dumnezeu...
Val după val , numite Eu.
vezi mai multe poezii de: Ina M.
Detalii poezie:
Distribuie pe: